Partajul bunurilor comune după divorț: cote, costuri (2026)
Divorțul desface căsătoria, dar nu împarte automat bunurile. Apartamentul, mașina sau economiile rămase pe numele amândurora rămân în coproprietate până când se face partajul bunurilor comune — chiar dacă divorțul e demult finalizat. Sunt avocat Ionescu Crina Diana, membru al Baroului București, cu cabinet în sector 3, solutiilegale.ro. În acest articol îți explic, pe înțelesul tuturor, cum se stabilesc cotele, ce bunuri intră la partaj și cât costă efectiv procedura în 2026.
https://solutiilegale.ro/despre-noi/
Ce este partajul bunurilor comune și când se poate cere
Partajul este procedura prin care încetează coproprietatea dintre foștii soți: bunurile comune devălmașe se transformă în proprietăți individuale. Până la partaj, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei (art. 356 Cod civil).
Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil (art. 669-670 Cod civil) — îl poți cere la câteva zile după divorț, dar și după 5, 10 sau 20 de ani. Practic, ai trei momente posibile:
- odată cu cererea de divorț, ca și capăt accesoriu de cerere;
- oricând după rămânerea definitivă a divorțului;
- chiar în timpul căsătoriei, dacă există motive temeinice (art. 358 Cod civil), de exemplu separarea în fapt îndelungată.
Ce bunuri intră la partaj și ce rămân proprii
Bunuri comune, supuse partajului
Conform art. 339 Cod civil, tot ce dobândiți oricare dintre voi în timpul căsătoriei este, din momentul dobândirii, bun comun în devălmășie. Aici intră, de regulă: apartamentul sau casa cumpărate în timpul căsătoriei, mașinile, economiile din conturi, mobilierul, dar și veniturile din muncă neîncasate încă (art. 341 Cod civil).
Bunuri proprii, excluse de la partajul bunurilor comune
Art. 340 Cod civil exclude de la partaj: bunurile primite prin moștenire sau donație, bunurile de uz personal, bunurile folosite pentru exercitarea profesiei, drepturile de proprietate intelectuală, precum și despăgubirile personale. Fiecare soț le poate administra liber, fără acordul celuilalt (art. 342 Cod civil). Un bun propriu rămâne propriu chiar dacă a fost cumpărat în timpul căsătoriei, atât timp cât se dovedește sursa (de exemplu, banii proveneau dintr-o moștenire).
Cum se stabilesc cotele fiecărui soț
Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită — se prezumă (art. 343 Cod civil). În schimb, dacă vrei să arăți că ai contribuit mai mult la dobândirea unui bun, poți face dovada prin orice mijloc de probă.
Regula de bază, prevăzută de art. 357 Cod civil, este că se determină mai întâi cota-parte a fiecăruia, pe baza contribuției la dobândirea bunurilor comune și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă o contribuție egală — practic, cote de 50%-50%. O cotă diferită se acordă doar pe bază de probe convingătoare (extrase de cont, contracte, declarații de venit), nu doar pe simpla afirmație că „am muncit mai mult”.
Datoriile comune, cum ar fi un credit contractat împreună, se regularizează în același proces: fiecare soț răspunde proporțional cu cota sa.
Cele 3 căi prin care se face partajul
Partaj notarial (voluntar)
Cea mai rapidă și mai ieftină variantă, dacă vă înțelegeți asupra bunurilor și cotelor. Se încheie printr-un act autentic la notar, uneori chiar odată cu divorțul la notar. Dacă există credit ipotecar pe imobil, notarul va cere acordul scris al băncii creditoare.
Partaj accesoriu, în cadrul procesului de divorț
Poți cere partajul ca și capăt de cerere suplimentar în același dosar de divorț, dacă vreți să rezolvați tot dintr-o dată. Instanța se pronunță și asupra desfacerii căsătoriei, și asupra împărțirii bunurilor.
Partaj judiciar, separat și contencios
Când nu vă înțelegeți deloc — nici pe bunuri, nici pe cote — partajul se judecă separat, potrivit Codului de procedură civilă (art. 980 și următoarele). Instanța numește, de regulă, un expert evaluator pentru stabilirea valorii bunurilor, apoi decide împărțirea sau, dacă bunul nu se poate împărți fizic (de exemplu un apartament cu o singură cameră), atribuirea către unul dintre soți cu obligația de a plăti o sultă celuilalt.
Ce se întâmplă cu locuința comună și creditul ipotecar
Aceasta este, în practică, cea mai frecventă întrebare pe care o primesc. Există câteva variante:
- Vânzarea imobilului și împărțirea banilor conform cotelor stabilite, cu stingerea creditului din prețul obținut. Partajul bunurilor comune nu înseamnă mereu și stingerea creditului.
- Atribuirea către unul dintre soți, care preia și creditul (cu acordul băncii) și plătește celuilalt o sultă egală cu jumătate din valoarea netă a imobilului;
- Rămânerea în coproprietate, dacă niciunul nu vrea sau nu poate prelua imediat imobilul — situație temporară, dar valabilă legal oricât timp.
Fără acordul scris al băncii, creditul nu poate fi transferat pe numele unui singur soț, indiferent ce decideți între voi.
Cât costă și cât durează un partaj
Partajul notarial, dacă există înțelegere, se poate finaliza în câteva săptămâni. Costurile constau în onorariul notarial (calculat, de regulă, la valoarea bunurilor) și, eventual, onorariul avocatului care redactează sau verifică actul.
Partajul judiciar durează, în medie, între 1 și 2 ani, în funcție de complexitatea bunurilor și de numărul termenelor de judecată. Costurile includ:
- taxa judiciară de timbru, calculată conform OUG 80/2013 (cu modificările ulterioare) la valoarea masei de bunuri supuse partajului — verifică procentul actualizat la data introducerii cererii, întrucât plafoanele se modifică periodic prin acte normative;
- onorariul expertului evaluator, dacă instanța dispune expertiză;
- onorariul avocațial.
De ce ai nevoie de un avocat pentru partajul bunurilor comune ?
Un partaj prost pregătit — fără dovezi clare ale contribuției, fără o strategie pentru imobilul cu credit, sau cu bunuri proprii confundate cu bunuri comune — se poate transforma într-un proces de ani de zile. Ca avocat, te ajut să identifici corect ce intră la masa partajabilă, să strângi dovezile pentru o cotă mai mare (dacă e cazul), să negociezi un partaj notarial rapid acolo unde e posibil, sau să te reprezint în instanță dacă partajul devine contencios.
Mai mult decat atât, cum ar fi să ceri intanței partajul bunurilor comune, fără sa ceri partajul datoriilor ? Instanța se pronunță asupra a ceea ce părțile cer, nu mai mult.
Întrebări frecvente despre partajul bunurilor comune
Este obligatoriu partajul după divorț?
Nu. Foștii soți pot rămâne coproprietari în devălmășie oricât timp doresc. Partajul devine necesar doar atunci când unul dintre ei vrea să dispună liber de bunul respectiv.
Cât timp am la dispoziție să cer partajul după divorț?
Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil (art. 669 Cod civil) — poate fi cerut oricând, chiar și după mulți ani de la divorț.
Ce se întâmplă cu creditul ipotecar la partaj?
Creditul se regularizează odată cu împărțirea imobilului, dar transferul lui pe numele unui singur soț necesită întotdeauna acordul scris al băncii creditoare.
Pot primi mai mult de jumătate din bunuri?
Da, dacă dovedești cu probe convingătoare o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune (art. 357 Cod civil). Fără astfel de dovezi, se aplică prezumția de cote egale, 50%-50%.
Cât costă un partaj judiciar?
Principalele costuri sunt taxa judiciară de timbru (calculată la valoarea bunurilor, conform OUG 80/2013), onorariul expertului evaluator și onorariul avocatului. Valoarea exactă depinde de valoarea bunurilor din masa partajabilă.
Pot face partajul bunurilor comune, la notar dacă nu ne înțelegem asupra tuturor bunurilor?
Nu. Partajul notarial funcționează doar cu acordul deplin al ambelor părți asupra bunurilor și cotelor. Dacă există dezacord, chiar și parțial, procedura trebuie continuată în instanță.
Dacă treci printr-un partaj sau vrei să afli exact ce ți se cuvine din bunurile comune, mă poți contacta la solutiilegale.ro, telefonic sau prin e-mail la office@solutiilegale.ro
https://registratura.rejust.ro/?
